COMUNICAT
Nr.13067/25.10.2019
Ca urmare a publicării articolului cu titlul Abuz în serviciu pentru o țigară, în ziarul „Independent”, din data de 23 octombrie 2019, dorim să facem unele precizări absolut necesare atât pentru clarificarea lucrurilor și punerea adevărului în drepturile sale cât și pentru informarea corectă a celor interesați, vis-a-vis de prevederile și modul de aplicare Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun, completată și modificată prin Legea nr. 15/2016.
Astfel, alin.1 din art.3 al Legii nr. 349/2002, modificată și completată prin Legea nr. 15/2016 prevede că:
Se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii.
În același timp, Ghidului privind implementarea Legii nr. 15/2016 pentru prevenirea șicombaterea consumului produselor din tutun elaborat de către Guvernul României, enumeră în mod explicit, la punctul 1, LOCURI UNDE ESTE INTERZIS FUMATUL, spațiile și locurile în care fumatul este o preocupare interzisă, subliniind :
NU SE VA MAI FUMA ÎN:
• spațiile închise din toate locurile de muncă:
– halele industriale, spațiile de depozitare, birourile și camerele, sălile de ședință, sălile de consiliu, holurile, coridoarele, toaletele, lifturile, balcoanele închise etc.;
– instituțiile publice centrale și locale;
– unități comerciale: magazine, expoziții/ târguri în spațiu închis, centre comerciale, piețe închise etc.;
– restaurante, baruri, cafenele, terase închise, unități de cazare, cluburi – inclusiv cele cu acces restricționat, cazinouri, săli polivalente etc.;
– unități cultural-artistice, sportive, recreative;
• toate mijloacele de transport în comun (unde nu se va mai putea folosi nici țigareta electronică), autogări, gări, aeroporturi, peroane și refugii închise, taxiuri, mașina de serviciu, ambulanță, inclusiv în cabina șoferului, vatmanului, mecanicului de tren, etc;
• toate spațiile din unitățile de învățământ, medico-sanitare și de protecție a copilului, inclusiv în curtea unităților;
• locurile de joacă pentru copii, indiferent dacă sunt amplasate în interior sau exterior;
• spațiile comune din clădirile de locuințe: holuri, lift etc.
O aplicare corectă a legii în acest caz ține cont de toate aceste aspecte. Mașina de serviciu, care este explicit prezentată ca fiind un spațiu în care fumatul este interzis, este în același timp și loc de muncă pentru conducătorul auto.
Întreg modul în care s-a realizat constatarea faptei și s-a aplicat măsura nu iese din cadrul legal menționat. Aceasta este concluzia rezultată și în urma cercetării efectuate la nivelul instituției, bazând-ne pe rapoartele celor doi polițiști locali precum și pe înregistrarea de pe camera de supraveghere video a autovehiculului de patrulare.
Sperăm că prin intervenția noastră să eliminăm orice neclaritate sau derută pe care a indus-o articolul publicat în presa locală și dăm toate asigurările că, în niciun caz, nu poate fi vorba de abuz în serviciu sau de o aplicarea discreționară a legii.
Deasemenea, toate celelalte aspecte care reies din textul articolului, sunt doar interpretări subiective care nu țin cont de proceduri și modalități practice și specifice de lucru și nici de faptul că toți polițiștii locali sunt pe deplin conștienți de rolul lor în comunitate, de impactul creat de prezența lor și, în mod deosebit, de modul lor de acțiune, în spațiul public și, nu în ultimul rând, de măsurile pe care le iau în baza competențelor lor legale.
Și pentru că s-a apreciat că măsura aplicată ar constitui un abuz, este necesar a se dezbate și acest subiect. Așa încât, discutând despre legalitatea actelor de constatare întocmite de către polițiștii locali, trebuie subliniat faptul că de-a lungul timpului, numărul de procese verbale de sancționare contestate a fost în continuă scădere și, la fel, cel al proceselor verbale de constatare anulate de instanță. Dacă în 2017 au fost contestate 45 de procese verbale ( 1,1 % din totalul sancțiunilor ) și anulate doar 4, în 2018 au fost contestate 33 de procese verbale ( 0,6 % din total ) iar din cele 30 judecate până la acest moment niciunul nu a fost anulat, pentru ca în 2019, să fie înregistrate 25 de contestații, adică 0,6 % din total, toate cele 6 judecate fiind respinse.
În aceeași ordine de idei, nu este lipsit de importanță să aducem în atenție faptul că inclusiv sancțiunile pentru care s-au deschis dezbateri aprinse în spațiul public au rămas valide, dovedindu-se astfel legalitatea aplicării lor.